Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că nu se teme de un val de pensionări în Armată. El a respins ideea că salariile scad și a explicat cum sunt structurate programele de achiziții militare.
Ministrul Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă actualul context mai atrage tineri către o carieră militară, în condițiile în care se discută despre salarii, pensii și norma de hrană.
El a afirmat că este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor și a susținut că norma de hrană nu a scăzut, deși s-a discutat public despre acest subiect.
„Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană … s-a vorbit au spus că nu o să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță.
Referitor la discuțiile privind pensiile militarilor, Miruță a spus că acestea au avut loc la Ministerul Finanțelor și nu au pornit din cadrul Ministerului Apărării. El a arătat că propunerea nu a venit de la premierul Ilie Bolojan, care ar fi luat act de ea și a început analizele, dar nu a inițiat-o.
„Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui.
Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță, potrivit capital.ro.
Ministrul spune că nu se teme de pensionări accelerate în MApN
Întrebat dacă îl îngrijorează o posibilă creștere a numărului celor care se vor pensiona, ministrul a spus că la MApN problema nu este una majoră. El a explicat că legea prevede creșterea progresivă a vârstei standard de pensionare până în 2035, când aceasta va ajunge la 60-65 de ani.
În prezent, vârsta este de aproximativ 58 de ani și 9-10 luni, crescând lunar conform anexei la lege.
Ministrul a respins ideea că militarii se pensionează cu 13 ani mai devreme, arătând că este vorba despre excepții transformate în regulă prin repetiție. El a explicat că doar anumite categorii, precum parașutiștii, scafandrii sau piloții de avioane de vânătoare, beneficiază de reduceri mai mari ale vârstei de pensionare.
„M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv.
Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă.
Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță.
Potrivit datelor prezentate, din aproximativ 89.000 de salariați ai MApN, o singură persoană s-a pensionat cu reducerea maximă de 13 ani. Media vârstei de pensionare a fost de 52 de ani, în condițiile în care limita inferioară era de 47-48 de ani.
Miruță a mai spus că societatea ar trebui să privească situația militarilor din toate unghiurile. El a menționat că unii militari primesc diurne de 23 de lei și trebuie să suporte costuri de cazare raportate la nivelul anului 2017. A dat exemplul subofițerilor care primesc aproximativ 500 de lei pentru chirie, sumă insuficientă pentru a locui în București.
„Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariați la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri.
Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță.
Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.
Din cele 21 de programe de înzestrare, 11 sunt achiziții unice ale României și reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală
Radu Miruță a explicat modul în care România integrează programele de înzestrare militară prin mecanismul SAFE. El a precizat că dintre cele 21 de programe, 11 sunt achiziții singulare, realizate doar de România, iar 10 sunt realizate în comun cu alte state europene, cum este programul pentru rachetele Mistral.
Ministrul a arătat că achizițiile singulare presupun un procent de localizare în România. El a explicat că există o platformă centralizată unde sunt declarate achizițiile unice și că alte state pot decide să se alăture comenzilor României.
„11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să există un procent de localizare în România”, a spus ministrul Apărării, la TVR.
„Există o platformă centralizată, noi spunem care sunt achizițiile noastre unice, poate că sunt și alte țări care vor să se lipească de comanda României. Ăla e bonusul care vine suplimentar, nu știm dacă se va întâmpla sau nu se va întâmpla”, a explicat ministrul.
Miruță a precizat că nu toate achizițiile pot fi realizate în comun cu alte state, deoarece România dorește să folosească aceste fonduri pentru revitalizarea unor fabrici din țară. În plus, necesitățile Armatei Române nu coincid întotdeauna cu cele ale altor armate europene.
„Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România. Al doilea lucru, armata română nu e tot timpul în pas ca necesitate cu armata altor țări. Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele. Și de asta avem 11 proiecte singulare”, a spus el.
El a subliniat că, deși doar 11 proiecte sunt unice, acestea reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor, calculată pentru partea de armament.
Impunerea unui procent foarte ridicat pentru producția locală ar crește prețul în mod semnificativ
În ceea ce privește procentul de producție locală, ministrul a explicat că impunerea unui procent foarte ridicat ar crește prețul în mod semnificativ. Dacă s-ar impune 100% producție în România, costul ar putea aproape să se dubleze, motiv pentru care procentul trebuie stabilit în funcție de cost și tehnologie.
„Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”, a completat Miruță.
Radu Miruță a vorbit și despre dezvoltarea industriei navale, arătând că România își dorește un hub de securitate la Marea Neagră. El a menționat un contract de 900 de milioane pentru patru nave și alocarea de fonduri prin SAFE pentru încă patru nave, precum și suportul oferit de avioanele F-16 și radarele suplimentare care supraveghează zona.
„Vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru. Este ceva ce n-am avut și acum avem. Mai există suportul pe care îl avem cu avioanele F-16, radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre”, a mai spus Miruță.
Referitor la riscul pierderii finanțării, ministrul a explicat că, dacă până în 2030 nu vor fi produse toate echipamentele, nu se vor pierde toți banii, ci doar suma aferentă echipamentelor neproduse. A dat exemplul celor 298 de mașini de luptă ale infanteriei, arătând că, dacă vor fi produse 200, acestea vor fi finanțate, iar diferența va reprezenta partea pierdută.
„Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”, a spus el.
