Primarul comunei Giuvărăști, Daniel Pană a vorbit în cadrul unui interviu despre proiectele afla în derulare, dar și cele viitoare din localitate. Edilul-șef spune că investițiile sunt doar pentru cetățeni și pentru confortul acestora, el speră ca în viitor comuna pe care o reprezintă cu cinste să devină un pion important și un exemplu pentru celelalte localități din județ.
Domnule primar, începem interviul prin a vă felicita pentru implicarea în proiectele pentru cei din Giuvărăști, așa că vă rog să ne vorbiți despre ele!
Bună ziua și bine ați revenit la Giuvărăști! Proiectele sunt mai vechi, începute ce ceva timp. Sunt două proiecte cu alimentarea cu apă, adică traseul conductei și gospodărirea de apă. Cel cu rețeaua de apă este în proporție de 90% executat, mai sunt doar probele de calitate, și urmează să înceapă și gospodărirea de apă. A fost un proiect al Consiliului Județean pentru modernizarea Drumului Județean DJ 642 s-a terminat cu asfaltul, mai este ceva de remediat la acostament. Așteptăm cu nerăbdare să primim finanțare pentru proiectele depuse prin Anghel Saligny. Știți că suntem într-un parteneriat cu Gârcov și Izbiceni în care urmează să demarăm procedura de licitație pentru rețeaua de gaze. Mai avem și alte proiecte depuse tot prin Anghel Saligny privind asfaltarea unei străzi din localitate, extindere rețea de apă și de canal, câteva capete de rețele. Nu sunt sume foarte mari, pentru că noi la nivel de comună avem rețele de apă care s-au derulat prin Compania de Apă, și rețeaua de canalizare care a fost înființată prin Ministerul Dezvoltării. Un proiect pentru care așteptăm să depunem documentația la ADR Sud-Vest Oltenia este pentru Centrul Comunitar Integrat de la Giuvărăști. În schimb, pe platforma Națională PNRR, am depus pentru reabilitare Cămin Cultural și pentru școală. Acum, trebuie să ne reorientăm cu toții pe surse alternative de energie pentru că asta va fii viitorul. Consumăm din ce în ce mai mult curent iar bănuții trebuie gospodăriți foarte bine pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut în administrația locală. Așteptăm cu nerăbdare să primim finanțare de la Anghel Saligny și să vedem pe fonduri europene ce mai putem aplica ca zona rurală să devină o atracție pentru tineri, să îi întoarcem cumva acasă, dacă nu acum, mai târziu și să încercăm să creem locuri de muncă prin atracția investitorilor în zonă. Dacă le asiguri infrastructură și investitorii vin mai repede. Neavând infrastructură nu poți să desfășori activitatea economică în zonă.
Am văzut că puneți mare preț pe mediu și aveți o serie de campanii legate de acest subiect.
Da, așa este! Continuăm campania de curățenie și înfrumusețare, am aplicat și noi pe Fondul de Mediu pentru România Curată. Doar 5.000 de lei trebuie cheltuiți în acest proiect, în schimb insistăm la cetățeni să facem educație, să îi determinăm să recicleze, să generăm cât mai puțin gunoi menajer pentru că bănuții noștri se duc către societățile de colectare. Oamenii sunt receptivi, mai avem și cetățeni care nu înțeleg că lucrurile acestea trebuie făcute de fiecare dintre noi și ne mai dau de lucru. Continuăm campania de înverzire a localității prin plantarea de arbori și arbuști pe domeniul public. Acum, în funcție de bănuții care ne mai rămân la sfârșitul anului vom mai demara o astfel de campanie.
La Giuvărăști lucrurile evoluează în bine. Care este secretul? În scurt timp ați implementat o serie de proiecte viabile, cu soluții care vin spre cetățeni, cum reușiți?
Nu este niciun secret. Dacă vrei poți. Se pot face lucruri frumoase și cu bani puțini, cel mai important lucru este să dai dovadă de seriozitate, de perseverență în ceea ce faci, să demonstrezi oamenilor că vrei să lucrezi pentru ei și pentru binele lor. Atunci oamenii vor avea încredere și vor fi de acord cu toate proiectele pe care vrei să le implementezi și te și ajută în acest sens. Altfel, oamenii te vor arăta cu degetul, și vor zice:”ce mai vrea și primarul ăsta că nu face nimic pentru noi, face doar pentru el!”. Nu am fost niciodată de acord cu chestia asta, eu în politică am venit din mediul privat, știu cum se fac bănuții. Oamenii la noi muncesc foarte mult în zonă, și ei la rândul lor câștigă bănuți. Copiilor din localitate le-am asigurat toate condițiile, îi ducem, îi plimbăm, avem un ansamplu de jocuri populare înființat în acest an și oamenii când văd că lucrezi pentru ei, le dai încredere și cred în ceea ce faci. De multe ori nu mai sunt atenți ce proiect faci atâta timp cât este bine.
Sunteți un primar implicat, dar și un primar atipic care nu odată, atunci când cetățenii nu s-au conformat proiectelor și legii ați fost dur cu ei.
Așa este. Poate că nu au fost cele mai bune măsuri pe care le-am luat dar nu mai puteam. Ajunsăsem la capătul răbdării. În momentul în care vrei să faci ceva, pui suflet și găsești un cetățean, doi care lucrează împotrivă, înseamnă că au ei o problemă de educație, trebuie să le atragem atenția prin o măsură contrarie să vadă diferența, să simtă pe pielea lui astfel nu. Degeaba îi explici o dată de două ori, dacă nu o simte pe pielea lui nu își dă seama de ceea ce a făcut. Am mai avut astfel de situații, dar lucrurile s-au liniștit, oamenii au înțeles că în primul rând trebuie să fim o populație educată, civilizată, și nu avem bani suficienți. Niciodată în administrație nu au fost bani suficienți pentru ceea ce îți dorești. Dacă ești educat, curat, spălat lucrurile se schimbă. Bugetul local și administrația sunt ca o gospodărie, cum ne gospodărim așa le avem. Vrem să economisim bani de la bugetul local tot pentru comunitate, nu să cheltuim pe ce nu trebuie. Acum, avem la iluminat facturi cu costuri foarte ridicate și am decis să diminuăm acest consum prin reducerea lămpilor la jumătate, până vom depăși această situație de criză altă soluție nu avem. Dacă nu, să ne reorientăm către o soluție ecologică, prin amplasarea de panouri fotovoltaice care să ne asigure energia pe care noi o consumăm în administrația publică.
Practic ați luat în calcul un astfel de proiect pentru panouri fotovoltaice.
Sigur că da. Noi avem o suprafață de pășune, așteptăm de la Ministrul Agriculturii normele metodologice pentru aplicarea de panouri fotovoltaice pe pășune, doar că acolo întârzie privind normele de aplicare ale acestei Hotărâri de Guvern. Așteptăm să vedem când documentele vor fi gata pe masa Guvernului ca noi să putem aplica, fie noi, direct UAT-ul, un proiect pe panouri fotovoltaice, fie să îl concesionăm către o firmă care face acest lucru, și cu bănuții, am înțeles că sunt sume semnificative, să vină la bugetul local, să ne creștem veniturile ca să putem achita cheltuielile și să creăm confortul către populație mai departe.
Am văzut că investiți în tineri ceea ce este un lucru minunat pentru că ei reprezintă viitorul, vorbiți-ne de noul ansamblu înființat, și aș vrea să știm și pe partea educațională cum vă implicați?
Cu tinerii este o problemă mai veche. Noi am mai avut un ansamblu la nivel local, doar că acolo era instrumental și voce. Tinerii după ce ajung la o anumită vârstă nu-i mai prinzi la acest ansamblu, nu mai sunt elevi, devin studenți se duc în altă parte.
Din toți care au făcut parte din ansamblu doar două fete au ales să facă muzică de specialitate. Unde pătrunde civilizația dispare tradiția! Asta este regula. Și atunci, dacă nu mai avem tradiție, nu mai suntem români. Noi vrem să păstrăm tradiția locală, jocurile populare, portul popular, de ce nu mâncarea țărănească că toți zic ”ca la mama acasă!”, dar mâncăm ca la marketul din colț. Am decis acest lucru după ce școala a eșuat din a face un ansamblu, și cumva am fost dezamăgit și am zis să facem ceva în paralel cu școala, ne-am implicat, noi primăria, am găsit un instructor care să se ocupe de copii. Intrarea este liberă, doar că mă așteptam să vin mai mulți copii la acest ansamblu. O să mai avem o acțiune la nivel de școală, să cooptăm copii care să facă parte din ansamblu. Am început inițial cu părinții din sat, i-am chemat la Căminul Cultural. Surpriza a fost destul de mare să văd câți părinți au venit și au jucat ca să ne punem în valoare jocurile populare de la Giuvărăști. Au venit, ne-au arătat dansurile, am reușit să punem pe peliculă toate aceste jocuri și cu instructorul coregraf pe care îl avem am reușit să înființăm acest ansamblu care se numește „Floare de Mărgăritar”. Denumirea este dată de copii, ei au urcat pentru prima dată pe scenă de Florii și așa au ales și denumirea, floarea de mărgăritar este compusă din mai multe floricele, așa și-au imaginat ei că trebuie să fie pe viitor, uniți ca o floare de mărgăritar.
Investind în copii, ei își învață tradiția și vor duce mai departe datinile și obiceiurile din localitate ceea ce este un lucru minunat.
Așa este. Pe lângă faptul că țin la tradiții, ei se îmbracă în costumul popular, merg în diferite zone din țară, văd ce se întâmplă și acolo. Vom avea o populație educată, un grup de tineri educați pe care să te poți baza pe viitor, să transmiți în teritoriu informația și ceea ce vrei să faci. Sunt receptivi, binedispuși și plini de viață. Pe măsură ce cresc pleacă și ajung la studii, la facultate nu se mai întorc la ansamblu. Nu facem un ansamblu de performanță, dar faptul că ei învață jocurile populare și le transmit mai departe contează foarte mult.
Îmi vorbeați și de un Cămin Cultural.
Căminul Cultural pe care noi l-am găsit într-o paragine când am venit în administrația locală, am reușit să creăm o infrastructură bună pentru desfășurarea activităților culturale, am mai avut și un proiect pe Fonduri Europene pentru modernizare, dar tot nu am reușit să-l facem așa cum ne dorim. Am amenajat scena căminului. Acum îl avem în vedere pentru modernizare eficientizare energetic, la acoperiș mai trebuie umblat, plus sonorizare, mobilier și altele.
La Givărăști vă confruntați cu depopularizarea?
Nu numai la Giuvărăști, peste tot în țară se întâmplă acest lucru pentru că tinerii trebuie să aibă și un loc de muncă, un viitor în față, să aibă o sursă de venit, să contribuie la pensii, să fie în sistemul de asigurări de sănătate. La noi agricultura este o sursă de venit, dar este sezonieră și nu îi ajută prea mult. Este o muncă grea, tinerii care au făcut o facultate își doresc să lucreze în medii adecvate.
Pe final, vă rog să transmiteți un mesaj pentru cititorii noștri dar și pentru locuitorii din Giuvărăști!
În primul rând să aibă sănătate că este cea mai importantă, multă putere de muncă, și să aibă încredere în viitor. Și răbdare căci toate se fac cu răbdare, și implicare, fără ei nu se poate face nimic. Ei sunt pionul principal și motorul activităților din comună.
Vă mulțumesc!
