Deputatul PNL de Olt Gigel Știrbu lansează un mesaj dur pe tema situației educației din România și susține că nivelul redus al competențelor școlare, analfabetismul funcțional, neîncrederea și frustrările sociale pot crea un teren favorabil discursurilor populiste și extremiste.
Într-o declarație intitulată sugestiv „România vaselor comunicante”, parlamentarul pune în paralel rezultatele elevilor români la testările internaționale PISA și evoluțiile din sondajele de opinie, referindu-se în mod direct la AUR.
„Priviți rezultatele PISA, apoi priviți sondajele de opinie. Într-o parte scade educația. În cealaltă crește AUR”, afirmă Gigel Știrbu, care consideră că există o legătură între vulnerabilitatea educațională și expunerea cetățenilor la dezinformare și manipulare.
Datele oficiale indică, într-adevăr, dificultăți importante în sistemul românesc de educație. Potrivit rezultatelor PISA 2022 publicate de OECD, 49% dintre elevii români de 15 ani s-au situat sub nivelul 2 de competență la matematică, 42% la lectură și 44% la științe. OECD arată totodată că performanțele României au fost sub media organizației în toate cele trei domenii.
Știrbu susține că problema depășește granițele sistemului de învățământ și trebuie privită inclusiv din perspectiva funcționării societății democratice. În opinia sa, un tânăr care părăsește școala fără instrumentele necesare pentru a înțelege și verifica informațiile devine mai vulnerabil în fața mesajelor false, teoriilor conspiraționiste și discursurilor radicale.
Parlamentarul liberal precizează însă că nu consideră că alegătorii AUR pot fi caracterizați în bloc prin nivelul de educație. „Nu spun că fiecare alegător AUR este lipsit de educație, ar fi fals și nedrept”, afirmă deputatul. El susține, în schimb, că analfabetismul funcțional, neîncrederea, lipsa perspectivelor și nemulțumirile sociale reprezintă factori pe care formațiunile populiste îi pot exploata politic.
În mesajul său, Gigel Știrbu formulează acuzații directe la adresa AUR, despre care afirmă că exploatează vulnerabilitățile educaționale și sociale și preferă discursul bazat pe identificarea unor vinovați în locul soluțiilor. Aceste afirmații reprezintă poziția politică a deputatului liberal.
Criticile sale nu se opresc însă la AUR. Știrbu atribuie o parte importantă din responsabilitate și partidelor care au guvernat România în ultimele decenii, acuzând faptul că educația nu a beneficiat de atenția și investițiile necesare, în pofida numeroaselor schimbări de miniștri, legi și programe școlare.
OECD constată, la rândul său, că aproape jumătate dintre elevii români nu stăpânesc competențele de bază până la vârsta de 15 ani și subliniază că ponderea elevilor aflați sub nivelul minim de competență rămâne ridicată. Organizația notează însă și o nuanță importantă: participarea la învățământul secundar s-a extins către categorii anterior marginalizate, iar menținerea unor rezultate relativ stabile în condițiile acestei extinderi poate fi privită și ca un indicator de progres.
Pentru deputatul PNL de Olt, investiția în educație reprezintă una dintre principalele modalități prin care societatea poate reduce vulnerabilitatea cetățenilor în fața manipulării și radicalizării.
