Angajații caselor teritoriale de pensii ar putea fi plătiți cu peste 3.300 de lei brut mai puțin decât colegii din aparatul central al Casei Naționale de Pensii Publice, deși ocupă funcții comparabile, aplică aceeași legislație și utilizează aceleași proceduri. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii cere Guvernului să retragă actuala formă a proiectului și să introducă o garanție că salariile nu vor scădea.
Noua Lege a salarizării riscă să mențină diferențe de peste 3.300 de lei brut pe lună între angajații Casei Naționale de Pensii Publice și cei ai caselor teritoriale, deși aceștia ocupă funcții comparabile și aplică aceeași legislație, avertizează Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.
Organizația sindicală cere Guvernului să nu promoveze proiectul transmis pe 16 iulie în forma actuală și solicită introducerea unei garanții prin care niciun angajat să nu piardă din salariul net sau din drepturile permanente aflate deja în plată.
Diferențe de peste 3.300 de lei pentru funcții comparabile
FNSSM arată că proiectul stabilește coeficienți diferiți pentru consilieri, consilieri juridici, experți și inspectori cu grad profesional superior, în funcție de instituția în care lucrează.
Pentru personalul din aparatul central al Casei Naționale de Pensii Publice este prevăzut un coeficient de 2,80. Pentru aceeași funcție ocupată în cadrul unei case teritoriale de pensii, coeficientul scade la 2,15.
La valoarea de referință de 4.100 de lei cuprinsă în proiect, diferența ajunge la 2.665 de lei brut pe lună pentru un angajat aflat la gradația zero. La gradația maximă, decalajul poate urca până la aproximativ 3.318 lei brut lunar.
„Nu există nicio justificare obiectivă pentru ca aceeași funcție, exercitată în condiții comparabile de studii, vechime, responsabilitate și complexitate, să fie remunerată substanțial diferit doar pentru că activitatea este desfășurată într-o structură teritorială”, transmite conducerea federației.
Angajații din teritoriu aplică aceeași legislație
Sindicaliștii susțin că personalul caselor teritoriale aplică aceeași legislație, utilizează aceleași sisteme informatice și proceduri și soluționează dosare cu un grad comparabil de complexitate cu cele gestionate de aparatul central.
În plus, angajații din teritoriu intră în contact direct și permanent cu pensionarii și cu ceilalți beneficiari ai sistemului public.
„Teritoriul nu reprezintă o componentă secundară a sistemului public de pensii, ci locul în care serviciul public este efectiv prestat cetățenilor”, afirmă FNSSM.
Federația consideră că diferențierea exclusiv în funcție de apartenența la structura centrală sau teritorială contrazice chiar principiul enunțat în proiect, potrivit căruia munca egală sau de valoare egală trebuie remunerată egal.
Sindicatele acuză un regres față de măsurile adoptate în 2023
FNSSM susține că noua grilă reprezintă un pas înapoi față de măsurile adoptate prin Ordonanța de Urgență nr. 128/2023.
Prin actul normativ respectiv, Guvernul a recunoscut existența diferențelor dintre administrația centrală și structurile teritoriale, precum și creșterea volumului de muncă suportat de angajații din teritoriu.
Potrivit federației, revenirea la coeficienți inferiori pentru casele teritoriale contrazice motivele care au stat la baza măsurilor de egalizare adoptate în 2023.
Majorări de până la 40% pentru anumite categorii
Sindicaliștii critică și mecanismele prin care anumite categorii de angajați pot primi majorări salariale suplimentare.
Proiectul ar permite creșteri de până la 40% pentru personalul care gestionează fonduri europene și pentru angajații implicați în anumite activități din sistemul finanțelor publice. De asemenea, este prevăzut un spor de până la 15% pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, acordat unor structuri ale administrației publice locale.
FNSSM precizează că nu contestă remunerarea suplimentară a activităților cu un nivel ridicat de complexitate sau responsabilitate, dar cere ca drepturile să fie acordate pe baza unor criterii generale și verificabile, nu în funcție de instituția în care lucrează beneficiarul.
FNSSM cere garanția că salariile nu vor scădea
Federația solicită ca funcțiile comparabile din aparatul central și din casele teritoriale să primească aceiași coeficienți, atunci când atribuțiile, responsabilitățile și gradul de complexitate sunt similare.
Sindicaliștii cer și introducerea unei clauze exprese de neregres salarial, prin care aplicarea noii legi să nu conducă la diminuarea salariilor nete sau la pierderea drepturilor permanente aflate în plată.
Printre solicitări se mai află publicarea metodologiei folosite pentru evaluarea funcțiilor, a punctajelor acordate pentru fiecare criteriu și a impactului bugetar al noilor grile.
„Salariații caselor teritoriale de pensii nu solicită privilegii. Solicită recunoașterea valorii muncii lor și aplicarea efectivă a principiului potrivit căruia munca egală sau de valoare egală trebuie remunerată egal”, a declarat Ionuț Marinescu, președintele FNSSM.
Federația cere Guvernului, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să revizuiască substanțial proiectul și să îi includă pe reprezentanții angajaților într-un proces real de negociere înaintea adoptării Legii salarizării.
Sursă: stiripesurse.ro
