Povestea conflictului dintre Frații Micula, vizați de procurori, și statul român. Ani de zile de procese internaționale

Între statul român și frații Viorel și Ioan Micula, vizați de procurori într-un dosar de delapidare și evaziune fiscală, există, de 20 de ani, un conflict care încă așteaptă un verdict final la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. De la o schemă de ajutor de stat acordată în 1999, dar desființată de Uniunea Europeană odată cu procesul pentru aderare, s-a ajuns ca în anul 2025 statul român să riște să piardă 160 de milioane de euro. 

Frații Viorel și Ioan Micula sunt vizați într-o anchetă prin care procurorii suspectează că au încercat să evite, prin mecanisme juridice, plata unui prejudiciu de 792 de milioane de lei către statul român. 

Povestea ajutorului de stat primit de frații Nicula Sunt ani de zile de când statul român se judecă cu frații Micula pe tema unui ajutor de stat acordat în anul 1999. În 1999, Guvernul condus atunci de Radu Vasile a oferit facilități investitorilor străini care investeau în zone desemnate drept „defavorizate”. Așa s-a întâmplat cu zona minieră Ștei-Nucet. În anii 2000 au început să investească în această zonă companiile European Food, Starmill și Multipack, toate deținute de frații români, dar cu cetățenie suedeză, Victor și Ioan Micula.  În 2002, România a încheiat un tratat bilateral pentru promovarea investițiilor cu Suedia. Cetățenilor suedezi, cum sunt frații Victor și Ioan Micula, li se promitea „anumite măsuri de protecție”.  Schema de ajutor de stat urma să se aplice până în anul 2009.  România a început negocierile de aderare la UE în februarie 2001, iar un an mai târziu s-a constatat că în România existau „scheme de ajutor incompatibile” cu regulamentul Uniunii Europene.  România a fost nevoită, astfel, să renunțe la schema de ajutor de stat de care beneficiau frații Micula, prin intermediul companiilor lor. Acest lucru s-a întâmplat în 2004. Singura facilitate de care mai beneficiau era scutirea la plata impozitului pe profit. Un tribunal internațional a dat câștig de cauză fraților Micula Frații Micula au deschis un proces la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID, din Washington DC). Tribunalul a decis, atunci, că România „a adus atingere încrederii legitime a reclamanților (n.r. Frații Micula)” și că nu „i-a avertizat în timp util și nu a asigurat un tratament just și echitabil al investițiior” pe care le-au făcut frații Micula. În același timp, ICSID a decis că România trebuie să plătească 791 de milioane de lei (adică aproximativ 178 de milioane de euro) fraților Micula, drept „prejudicii” suferite de ei între 2005 (data la care a încetat ajutorul de stat) și 2009 (data la care trebuia să înceteze). După ce au obținut decizia ICSID, Frații Micula au obținut sechestru pe acțiuni pe care statul român le deținea în companii cum ar fi OMV-Petrom, după cum arată și Rise Project. Ministrul Bugetului din 2014 (când Guvernul era condus de Victor Ponta), Liviu Voinea, a decis să plătească 76 de milioane de euro și să creeze un cont separat cu restul de 106 milioane de euro. Contul urma să fie accesat de frații Micula doar la finalul celorlalte procese. Prin mai multe procese deschise la acea dată, frații Micula au reușit să execute Ministerul Finanțelor și să obțină 10 milioane de euro, după cum mai arată jurnaliștii citați. În 2024, România a avut câștig de cauză Această compensare, însă, a fost catalogată de Comisia Europeană drept „un ajutor de stat incompatibil cu piața internă”, iar, mai mult, forul european a cerut României „să recupereze ajutoarele care au fost deja plătite entităților acestei unități economice”. În total, era vorba de cei aproximativ 180 de milioane de euro, la care urmau să se adauge și penalități și dobânzi.  „Reclamanții (n.r. Frații Micula) sunt răspunzători în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat primit”, mai nota Comisia Europeană în decizia din 30 martie 2015. Această decizie, practic, a întors situația în ideea în care Frații Micula urmau să plătească daune statului român, nu invers.  În 2019, însă, Tribunalul UE a anulat această decizie, ceea ce presupunea că statul român revenea în situația în care să plătească daune Fraților Micula.  În paralel, în 2019, oamenii de afaceri au declanșat executarea silită a statului român și au cerut sechestru pe un pachet de peste 58% din acțiunile Ministerului Economiei și Energiei la Conpet și peste 22% de la Nuclearelectrica, dar și Romatsa.  Presa nota în acea perioadă că, teoretic, frații Micula puteau deveni proprietari pe Nuclearelectrica, Conpet și Romatsa și puteau face ce vor cu acțiunile pe care urmau să le dețină la aceste companii de stat.  Guvernul condus de Ludovic Orban la acea dată a scos, însă, din fondul de rezervă cei 300 de milioane de euro (178 de milioane de euro prejudiciul inițial, iar restul presupuneau dobânzi pentru întârziere) și a decis să plătească datoria. „Gândiți-vă că e posibilă o situație în care să poată să execute o companie românească, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica sau Romgaz, toate implicate în niște proiecte estrem de importante și strategice pentru statul român, și să oblige vânzarea de acțiuni (…) Din acest motiv, am luat clar decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România”, spunea Ludovic Orban, citat de Europa Liberă.  În paralel, au continuat procesele dintre frații Micula și statul român la instanțele europene.  În 2022, CJUE a anulat decizia Tribunalului UE, din 2019, și a trimis cauza înapoi la Tribunal, pentru rejudecare. În 2024, Tribunalul a dat câștig de cauză Comisiei Europene și a respins, practic, cererea fraților Micula pentru a obține prejudiciul clamat. „România trebuia să recupereze orice sumă plătită în temeiul despăgubirilor acordate reclamanților (n.r. Fraților Micula) de tribunalul arbitral, întrucât plata respectivă constituia un ajutor de stat ilegal și incompatibil (…) Întrucât cei cinci reclamanți și celelalte societăți vizate din cadrul EFDG constituiau] o singură unitate economică (…), răspundeau în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat primit de oricare dintre ei din partea statului român”, se arată în ultima decizie pe acest subiect, dată în anul 2024 de Tribunalul UE. Această decizie a fost atacată, însă, cu recurs la finalul anului 2024.  În prezent, potrivit unor surse juridice, procurorii îi anchetează pe frații Micula pentru că, între 2018 și 2024, au pus la punct „un mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcții, echipamente de producție) deținute de acestea către alte societăți comerciale”. Scopul acestui mecanism era, practic, să limiteze posibilitățile statului român de a recupera sutele de milioane de euro care au făcut obiectul proceselor câștigate de România la instanțele europene, dar și pentru a putea continua activitatea comercială a grupului. Mai multe detalii, pe larg,

sursa digi24