Nivelul glicemiei, adică al zahărului din sânge, influențează direct modul în care organismul funcționează și își produce energia zilnică necesară. În contextul unei alimentații tot mai bogate în produse procesate și zaharuri ascunse, specialiștii avertizează că dezechilibrele metabolice se pot instala treptat, fără simptome evidente la început, iar în timp pot favoriza apariția unor afecțiuni grave, precum diabetul. Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat pentru Digi24.ro cum afectează glicemia organismul și ce rol au alimentația și stilul de viață în menținerea echilibrului metabolic. Dezechilibrele metabolice se dezvoltă treptat, pe fondul alimentației și al obiceiurilor zilnice, iar în lipsa unui control adecvat pot evolua, în timp, către diabet. Ce este glicemia „Mult timp, glicemia a fost percepută ca o simplă valoare trecută pe buletinele de analize medicale, un reper care delimitează rezultatele considerate normale de cele modificate. În realitate, acest indicator spune mult mai multe despre starea organismului, deoarece arată modul în care corpul transformă alimentele în energie și își păstrează echilibrul metabolic pe parcursul zilei. Glicemia reprezintă concentrația de glucoză din sânge, iar glucoza este principala sursă de energie a organismului. Aceasta provine în special din alimentație, mai ales din carbohidrați precum pâinea, pastele, cartofii, fructele, produsele dulci sau alimentele ultraprocesate. După fiecare masă, nivelul zahărului din sânge crește în mod firesc, într-un proces fiziologic normal și necesar funcționării organismului. În acest proces intervine insulina, hormon secretat de pancreas, care ajută glucoza să ajungă din sânge în celule, unde este folosită pentru producerea energiei. Atunci când acest mecanism funcționează corect, organismul reușește să mențină un echilibru metabolic stabil, adaptat constant atât aportului alimentar, cât și necesarului energetic. Dezechilibrele apar în momentul în care acest mecanism începe să se deregleze, uneori discret și fără simptome evidente în primele faze.”, a explicat Simona Carniciu Cum influențează alimentația nivelul glicemiei în organism „În primele etape ale fluctuațiilor glicemice, organismul încearcă să își păstreze echilibrul metabolic. Pancreasul produce cantități tot mai mari de insulină pentru a compensa creșterea nivelului de glucoză din sânge. La exterior, acest proces poate trece ușor neobservat, iar rezultatele analizelor pot rămâne în limite normale, însă metabolismul începe deja să funcționeze sub o presiune constantă. Pe măsură ce aceste variații se repetă, pot apărea și primele semnale discrete ale dezechilibrului: stare de oboseală după masă, somnolență, senzație persistentă de foame, poftă accentuată de dulce, dificultăți de concentrare sau oscilații ale nivelului de energie pe parcursul zilei. În timp, poate apărea și acumularea grăsimii abdominale, considerată unul dintre cele mai frecvente semne ale tulburărilor metabolice.”, a mai explicat specialistul Ce alimente au indice glicemic ridicat „Nu toate alimentele influențează glicemia în același fel. Unele determină creșteri lente și progresive ale nivelului de glucoză din sânge, în timp ce altele provoacă variații rapide și accentuate, cunoscute sub denumirea de „vârfuri glicemice”. De cele mai multe ori, tocmai aceste produse nu sunt asociate, la prima vedere, cu un risc metabolic. Discuția nu vizează doar zahărul sau deserturile evidente. Din această categorie fac parte și pâinea albă, covrigii, cerealele rafinate pentru micul dejun, sucurile de fructe, smoothie-urile cu un conținut ridicat de fructe, iaurturile aromatizate, cafelele tip desert, dar și numeroase produse promovate ca fiind „fit” sau „light”. Diferența este dată nu doar de ingredientele unui produs, ci și de viteza cu care carbohidrații sunt absorbiți și transformați în glucoză în sânge. Acest mecanism este reflectat de indicele glicemic, indicator care arată cât de rapid poate un aliment să crească nivelul glicemiei. Produsele cu indice glicemic ridicat determină creșteri rapide ale glucozei, urmate frecvent de scăderi bruște, proces care poate influența nivelul de energie, senzația de foame și echilibrul hormonal.”, potrivit sursei Digi24.ro Specialiștii atrag atenția că nu doar alimentele consumate contează, ci și contextul general al alimentației. Aceeași cantitate de carbohidrați poate avea efecte diferite asupra organismului, în funcție de combinația cu fibre sau proteine, dar și de factori precum calitatea somnului, nivelul de stres, activitatea fizică ori ritmul în care este luată masa. Ce valori ale glicemiei ar trebui să ne îngrijoreze „Conform ghidurilor actuale ale American Diabetes Association (ADA 2026), glicemia a jeun (pe nemâncate) este considerată normală atunci când se menține sub 100 mg/dL. Intervalul cuprins între 100 și 125 mg/dL este asociat cu prediabetul, în timp ce valori de peste 126 mg/dL, confirmate în mod repetat, pot indica prezența diabetului zaharat. O imagine și mai relevantă asupra echilibrului metabolic este oferită de hemoglobina glicată (HbA1c), o analiză care reflectă media glicemiilor din ultimele două-trei luni. În acest context, valorile situate între 5,7% și 6,4% sugerează prediabet, iar depășirea pragului de 6,5% este asociată, în mod obișnuit, cu diagnosticul de diabet.”, a transmis medicul Cum poate duce glicemia crescută, în timp, la apariția diabetului „Menținerea frecventă a unor valori ridicate ale glicemiei obligă organismul să producă tot mai multă insulină pentru a păstra echilibrul metabolic. În timp, această suprasolicitare favorizează apariția rezistenței la insulină, afecțiune în care celulele răspund din ce în ce mai slab la acțiunea hormonului. Pe măsură ce acest mecanism se instalează, pancreasul încearcă să compenseze printr-o secreție crescută de insulină, reușind temporar să mențină glicemia în limite aparent normale. Totuși, această adaptare presupune un cost metabolic semnificativ, iar organismul intră treptat într-o stare de dezechilibru. În paralel, expunerea îndelungată la valori crescute ale glucozei afectează vasele de sânge și terminațiile nervoase, favorizează inflamația metabolică și crește riscul apariției complicațiilor cardiovasculare și al altor afecțiuni asociate. În timp, pancreasul își pierde capacitatea de a susține acest efort continuu, iar reglarea glicemiei devine tot mai dificilă. Astfel, valorile rămân constant ridicate, iar organismul ajunge în faza de prediabet, considerată etapa de tranziție dintre echilibrul metabolic și diabetul zaharat de tip 2. În lipsa intervenției, procesul poate evolua către instalarea bolii.”, a conchis sursa Digi24.ro Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice recomandare trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.
sursa digi24
