Consumul de hârtie a crescut cu 400% în ultimii 40 de ani și acest lucru a dus la exploatarea intensivă a pădurilor, în unele țări apărând fenomenul de despădurire. Aproximativ 35% din copacii tăiați pe întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea de hârtie. De aceea, trebuie să ne gândim mai întâi cum să reducem consumul de produse, resurse, la cum să refolosim resursele după ce nu mai avem nevoie de ele și abia apoi să le reciclăm.

Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate menită să producă economii. O fabrică de hârtie consumă cu 40% mai puțină energie dacă folosește hârtie reciclabilă, decât fibră nouă. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. De asemenea, producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri. Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 de copaci de vârsta de 20 de ani și evită eliberarea în atmosfera a aproape 850 grame de dioxid de carbon.

Cele mai importante avantaje ale reciclării hârtiei sunt reducerea consumului de apă și curent electric, reducerea poluării apelor și aerului și scăderea volumului de deșeuri (de exemplu, deșeurile de hârtie și carton constituie  aproximativ 40% din gunoiul menajer produs în Statele Unite ).

Când ajung la reciclare, hârtia şi cartonul sunt sortate pe categorii, în funcţie de calitatea lor: hârtia albă este de calitate superioară, în vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioară, iar ziarele şi o parte din hârtia de birou sunt de calitate medie. După un întreg proces de transformare, hârtia reciclată ajunge înapoi pe birouri, iar cărţile şi cartonul se pot transforma în cofraje pentru ouă sau în alte astfel de obiecte.

Atunci când colectăm separat hârtia, este nevoie să ne asigurăm că nu se contaminează de la alte deșeuri. De cele mai multe ori, hârtia care nu a fost colectată corespunzător, ci ajunge să fie separară de gunoiul menajer pe linii tehnologice de sortare speciale, este de slabă calitate și nu mai poate fi reciclată. E important de știut că nu se poate recicla hârtie pătată de lichide, uleiuri, vopseluri sau mâncare. De asemenea, trebuie menționat că ambalajele de tipul cutii tetrapack nu se colectează alături de hârtie, ci de plastic.

NU UITAȚI CĂ NU DOAR DRUJBELE DISTRUG PĂDUREA! Lipsa reciclării are același efect.

Principiul 4R – de ce și cum să-l aplicăm

O schimbare de perspectivă

Suntem obișnuiți să privim obiectele folosite, de care nu mai avem nevoie, ca pe niște resturi inutile a căror destinație este groapa de gunoi. Cu toate acestea, o parte dintre deșeuri sunt materiale valoroase, care pot fi colectate separat, predate pentru reciclare și transformate apoi în materie primă pentru noi obiecte. Îți propunem o schimbare de perspectivă: privește deșeurile ca pe niște materiale folositoare, ce pot reintra în circuitul de producție, căci prin colectarea separată participi la diminuarea risipei și a poluării.

Cât am putea recicla?

În multe gospodării, se aruncă zilnic o mulțime de deșeuri, statisticile arătând că majoritatea lor ajunge la gunoi și prea puține devin materie primă pentru alte produse. Mai exact, în România, se reciclează doar 13% din totalul deșeurilor municipale, deși s-ar putea colecta separat peste 50% din totalul deșeurilor.

Principiul 4R: reducere – reparare – reutilizare – reciclare

Pentru a participa la reducerea poluării, este importantă respectarea principiului celor 4R. În acest sens, propunem câteva întrebări care să ne ajute să aplicăm acest principiu:

• Am cu adevărat nevoie să cumpăr acest produs sau doar vreau să-l cumpăr? (de exemplu,

hainele și încălțămintea); 

• Pot cumpăra un produs asemănător, dar care poluează mai puțin? (de exemplu, să cumpăr o sacoșă reutilizabilă în locul unei sacoșe de unică folosință);
• Poate fi reparat acest obiect stricat pentru a-i prelungi durata de întrebuințare?
• Ce altă întrebuințare aș putea găsi acestui obiect care nu pare să mai fie folositor?
• Poate fi colectat separat în vederea reciclării sau compostării acest obiect?
• Unde se colectează separat acest deșeu?

Îți propunem o provocare pentru conștientizare și schimbare: amintește-ți de cei 4R și întrebările acestea timp de o săptămână și aplica-le de fiecare dată când vrei să cumperi ceva sau să arunci ceva nefolositor.

           5 pași simpli pentru reducerea deșeurilor

Conform Eurostat, în anul 2017 au fost generate 272 de kilograme de deșeuri municipale pe cap de locuitor în România, ceea ce presupune că fiecare locuitor generează în medie 22,6 de kilograme de deșeuri pe lună. Acestea contribuie la poluarea mediului și la reducerea resurselor naturale. Descoperă ce poți face pentru a reduce acest impact negativ asupra mediului.

La nivel global, problema deșeurilor poate să pară foarte dificil de rezolvat, însă la nivel individual sunt foarte multe lucuri pe care le poți face pentru a reduce cantitatea de deșeuri alimentare și deșeuri toxice care intră în depozitele de gunoi și în sistemele de apă. Poți adopta o nouă perspectivă asupra a ceea ce cumperi și poți opta pentru produse care pot fi refolosite. De un real ajutor este colectarea separată a deșeurilor și aruncarea acestora în spații special amenajate. Aceștia sunt câțiva pași simpli care chiar produc o diferență.

Iată 5 pași simpli pentru reducerea deșeurilor:

1. Gândește-te înainte de a cumpăra

Înainte de a merge la cumpărături, gândește-te ce ai putea face pentru a reduce deșeurile care vor rezulta. Spre exemplu, poți cumpăra produse vrac, bunuri cu mai puțin ambalaj sau obiecte second hand. De asemenea, poți să te orientezi către acele bunuri care pot fi folosite de mai multe ori, renunțând la cele de unică folosință. Pentru a evita să aduci acasă și mai multe pungi de plastic, alege să folosești pungi pentru cumpărături care pot fi refolosite și fă în așa fel încât să ai cel puțin o sacoșă reutilizabilă mereu cu tine.

• Oprește primirea de corepondență nedorită prin poștă

Asigură-te că anulezi corespondeța nedorită pe care o primești prin poștă. Dacă sunt informații pe care dorești să le primești, solicită să îți fie trimise în varianta electronică. De asemenea, evită cât de mult posibil să printezi orice poate fi citit și transmis online sau pe suport digital. Dacă primești frecvent reclamă prin poștă, lipește pe cutia poștală un anunț de tipul “Nu doresc să primesc materiale publicitare”.

• Ceea ce tu vrei să arunci este comoara altcuiva

Fie că este vorba de obiecte de mobilier, obiecte de uz casnic, haine, cărți sau orice alt obiect pe care nu mai dorești să îl folosești, dacă acestea sunt în stare bună, le poți vinde, oferi sau dona unor persoane care au nevoie de ele. Evită pe cât posibil să arunci obiectele pe care vrei să le înlocuiești și gândește-te mereu cine ar putea beneficia de ele.

• Evită risipa alimentară

Comisia Europeană a precizat într-un raport publicat în 2016 că o treime sau chiar jumătate din producția mondială de alimente nu este consumată, iar gospodăriile sunt responsabile de 53% din deșeurile alimentare generate în UE. Acest aspect are impact negativ la nivel economic, social, dar și asupra mediului. Pentru a reduce deșeurile alimentare evită să cumperi cantități mai mari decât cele pe care știi că le vei consuma, folosește integral sau cât mai mult ingredientele atunci când prepari mâncarea și urmărește să consumi alimentele înainte ca acestea să expire pentru a evita să le arunci la gunoi. Dacă ai grădină, poți composta resturile alimentare și le poți folosi pe post de fertilizatori.

• Refolosește cât mai mult

Evită pe cât posibil să cumperi bunuri de unică folosință, orientează-te către cele care pot fi refolosite și dă noi întrebuințări bunurilor pe care le ai la dispoziție. Hainele care nu mai pot fi purtate, pot fi refolosite la curățenie; folosește o sticlă de apă reutilizabilă și o cană termos pentru băuturile pe care vrei să le păstrezi calde sau reci; când cumperi mâncare de la un restaurant sau fast-food, folosește propriile recipiente reutilizabile și refuză tacâmurile, farfurille, paharele și paiele din plastic; cumpără filtru de apă și evită să mai achiziționezi apa în sticle de plastic.

Îți recomandăm să introduci schimbările treptat și pe măsură ce ele devin parte din obiceiurile tale zilnice, poți continua să te documentezi și să aprofundezi alte modalități prin care poți reduce cantitatea de deșeuri pe care o generezi. Astfel vei aduce o contribuție valoroasă la reducerea poluării și impactului nociv asupra mediului.

Pungile din plastic: problema mea, a ta și a multor generații viitoare

Nu este nou pentru noi faptul că suntem înconjurați de foarte mult plastic, în special de pungile din plastic, adeseori profitând de utilitatea lor o singură dată.

Materialul ușor de confecționat și ieftin este prezent în viețile noastre fără să conștientizăm adevăratul lui impact. Pungile din plastic au o viață îndelungată pe planeta noastră: se pot descompune într-un interval de la 10 la 1000 de ani, dar nu dispar, ci se transformă în microparticule de plastic care sunt nocive pentru tot mediul înconjurător.

Acum că am aflat care este durata lor de viață, sunteți curioși cât timp ne intersectăm noi cu o pungă de unică folosință?

Conform unui articol redactat de The World Counts, aceasta este folosită în medie doar 12 minute. Consecințele acțiunilor noastre zilnice nu sunt de neglijat: se estimează că pungile de plastic și alte deșeuri din acest material, ajunse în ocean, duc la moartea a peste 1 milion de ființe marine anual. O mare parte din microparticulele rezultate din descompunerea plasticului sunt consumate de viețuitoarele subacvatice, care nu le pot digera. În acest fel plasticul se acumulează și ajunge în produsele de consum alimentar.

Se estimează că până în anul 2050, oceanele lumii ar putea conține mai mult plastic decât pești.

Cum puteți ajuta?

1. Conștientizați marele impact prin care acțiunile noastre mici afectează celelalte viețuitoare și următoarele generații de oameni.
2. Dacă dețineți deja pungi din plastic acasă, reutilizați-le.
3. Numărați pungile din plastic aduse în casele voastre într-o săptămână. Acesta va fi un semnal de alarma, care vă va ajuta să deveniți mai responsabili.
4. Împărtășiți și cu familiile și prietenii noul vostru stil de viață sustenabil.
5. Folosiți sacoșe de cumpărături reutilizabile. Acestea sunt cool, ieftine și prietenoase cu natura. 

VICEPRIMAR,

Alexandru  Mirel  BERECHET