Săptămâna Patimilor. Chiar dacă nu au ținut tot postul, mulți dintre creștini aleg să postească măcar în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
Săptămâna Patimilor. Potrivit nutriționiștilor, în săptămâna de dinainte de Paștear fi bine să avem în meniu fructe, legume, cereale, nuci și semințe ce acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine.
Câteva variante de mic dejun de post ar putea fi: germeni de ovăz fierți cu fructe proaspete, musli cu suc proaspăt de citrice sau salată de fructe proaspete, unt de arahide, magiun de prune, pâine cu secară, pastă de linte.
Pentru prânz: ciorba de lobodă cu borș de legume cu germeni de grâu sau de ovăz, salată de crudități cu semințe de dovleac, orez fiert cu salată de crudități, mâncare de fasole verde/galbenă cu salată de rucola, andive, spanac, avocado proaspăt cu salată verde și zeamă de lămâie, cartof copt în coajă, legume înăbușite, supă de linte, humus, fasole bătută.
Cina ar putea consta în: ghiveci de legume, supă cremă de legume, legume pe grill cu zeamă de lămâie și usturoi, porumb fiert, mâncare de leurdă/ștevie/spanac cu usturoi verde și mămăliguță, salată de rădăcinoase cu miez de nucă.
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite. Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.
Săptămâna Patimilor. Lunea Mare
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat.
Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
Săptămâna Patimilor. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci
În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.
