Senatorul PNL Sorin Bumb a subliniat marţi, în plen, importanţa OUG 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică, menţionând că modificările aduse actului normativ încearcă să salveze, „cel puţin în perioada următoare”, creşterea „excesivă” de preţ, astfel încât populaţia să nu intre în panică.
„Sper ca aceste modificări să fie în sprijinul tuturor categoriilor de consumatori. (…) Cred că, în mare, am ajuns la un consens cei din coaliţie. Acest consens este în beneficiul tuturor categoriilor de consumatori. De aceea, PNL va vota această lege şi sper să fie implementată cât mai repede, iar principala modificare este aceea că 70% din producţie se va face prin contracte directe, deci cu atribuire directă între producători şi furnizori, ceea ce sper să ducă la o scădere sau o temperare a preţului pe un termen mediu. Cred că aceste lucruri încearcă să salveze, cel puţin în perioada următoare, creşterea excesivă de preţ care a fost şi încearcă să calmeze lucrurile, astfel încât populaţia să nu intre în panică şi nici agenţii economici”, a declarat Bumb.
La rândul său, liderul grupului parlamentar PSD, senatorul Radu Oprea, a arătat că toate aceste modificări sunt în beneficiul consumatorilor.
„Cred că toate aceste modificări care sunt în beneficiul atât al consumatorilor casnici, al întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi al marii industrii din România vor avea într-un timp scurt efectul scontat, cu insistenţa ca Ministerul Energiei să pună în practică tot ceea ce ţine de contracte bilaterale. Grupul parlamentar PSD va vota aceste modificări şi aceste amendamente”, a spus Oprea.
Senatorul USR Cristian Bordei a criticat proiectul, susţinând că principalul beneficiar al creşterii preţurilor la energie este statul român, în detrimentul economiei private.
„Principalul beneficiar al creşterilor la energie este chiar statul român, statul este cel mai mare băiat deştept din energie, a încasat cam 75% din sumele suplimentare care au fost vehiculate pe piaţa energiei, în timp ce alţi actori din piaţă au încasat undeva între 2 şi 5%. Practic, în condiţiile în care statul a încasat cel mai mult, vine să arunce şi mai mult pe spinarea economiei private şi una din măsurile extrem de grave din această ordonanţă de urgenţă este faptul că, peste noapte, o mare parte din economia privată, din companiile mari care nu sunt nici IMM-uri, nici din industria alimentară, nici companiile care sunt încadrate în Ordonanţa 81 din 2019, aşa-numiţii mari consumatori, rămân fără niciun suport în ceea ce priveşte compensarea acestor preţuri uriaşe ale energiei, pe care ei nu le pot suporta în acest moment şi astfel punem în pericol zeci şi sute de mii de locuri de muncă. Şi, până la urmă, aceste companii sunt şi principalii contributori la bugetul de stat. Deci, mi se pare absolut catastrofală o astfel de abordare. Grupul USR se va abţine de la vot”, a transmis Bordei.
Senatorul Claudiu Târziu, liderul grupului parlamentar AUR, a susţinut că ordonanţa de urgenţă nu este altceva decât un „paleativ” pentru o parte dintre români.
„Insistă coaliţia de guvernare să rămânem la o piaţă nereglementată, în condiţiile în care nu este o concurenţă pe piaţă, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, statul produce peste 80% din energia din România şi statul beneficiază de toate aceste creşteri uriaşe de preţuri. (…) Important este că România este trădată de această coaliţie de guvernare prin faptul că refuză să revină la piaţa reglementată, singura soluţie care ar rezolva problema. (…) Cât priveşte adoptarea legii care aprobă ordonanţa de urgenţă, amendamentele au fost postate pe site-ul Senatului acum câteva minute. Sunt 30 de pagini de amendamente! Trebuie să stăm să le digerăm? De aceea, am fost de acord cu colegii care au propus să transmitem la comisie pentru încă o săptămână proiectul. (…) Noi nu putem să vă susţinem prin votul nostru, deci ne vom abţine”, a punctat Târziu.
În intervenţia sa, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a criticat proiectul, reclamând faptul că în UE plafonul de consum este mult mai ridicat decât în ţara noastră.
„Raport cu 33 de pagini. Amendamente peste amendamente, eu vă întreb un singur lucru, v-aţi interesat care este plafonul în Uniunea Europeană? 1.000 de KWh, nu 255. (…) Cum este posibil ca nişte incompetenţi şi inculţi juridic şi inculţi economic să poată să impună României, stat suveran, semnatara Tratatului de aderare în calitate de stat suveran, ce să facă? Noi avem producţia noastră, suntem cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană la resurse, pe toate le-am dat încălcând art.136 din Constituţia României. Proprietatea publică este inalienabilă, nu poate fi înstrăinată în niciun mod. Unde sunt negociate redevenţele, toate ţările au redevenţe între 20 şi 80%, noi avem între 0,5 şi 4%. Cum este posibil să-i impuneţi poporului român, care şi aşa e terminat de sărăcie, să mai facă economie, să-i plafonaţi curentul electric la 255 KWh pe lună?”, a susţinut Şoşoacă.
Senatorul UDMR Antal Istvan-Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, a menţionat că ordonanţa „vine în acel spirit de a eficientiza consumul şi de a linişti pieţele prin preţurile foarte clar definite şi plafonate”.
„Categoric, UDMR o să voteze aceste modificări şi proiectul de lege de aprobare a OUG 119. Datele arată foarte clar, contractele majoritare făcute de furnizori care au portofolii semnificative de consumatori în România, până în decembrie aceste contracte au fost făcute”, a spus el.
Senatul a adoptat marţi OUG 119/2022 privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie electrică, fiind lărgită lista celor care beneficiază de preţ plafonat pentru consumul realizat până la 31 august 2023.
Au fost înregistrate 84 de voturi „pentru” şi 36 de abţineri.
sursa AGERPRES
