Ministrul interimar Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, a declarat luni, cu ocazia lansării studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, că relansarea sectorului turistic în 2027 ar putea fi susţinută prin reintroducerea primei de incoming şi prin flexibilizarea contractelor de muncă, în funcţie de sezonalitatea din turism. El a subliniat, de asemenea, că programul voucherelor de vacanţă trebuie să continue şi să ofere predictibilitate pentru cel puţin doi-trei ani. Irineu Darău consideră că România trebuie să aloce fonduri pentru atragerea turiştilor străini, în condiţiile în care sectorul este în prezent prea dependent de turiştii români. „Consider că trebuie să găsim mijloace în 2027 pentru ca să reapară prima de incoming. Vom vedea în funcţie de limitele bugetare, dar cred că nişte bani din bugetul de stat cheltuiţi pentru a reinstaura prima de incoming cu valoare potrivită sunt nişte bani foarte bine investiţi. Este garantat că un turist străin adus în România lasă mult, mult mai mult decât câteva zeci de euro, bineînţeles direct în HoReCa, dar şi prin taxele pe care indirect le plăteşte la stat”, a declarat ministrul.
El a subliniat că dezvoltarea turismului şi creşterea marjelor de profit depind şi de capacitatea României de a atrage mai mulţi turişti din străinătate. „Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească şi marjele de profit, trebuie să fim mai buni la incoming şi să aducem mai mulţi turişti străini în ţară”, a afirmat Darău. Contracte de muncă mai flexibile pentru sectorul HoReCa O altă măsură susţinută de ministru este flexibilizarea contractelor de muncă, astfel încât angajatorii din HoReCa să poată adapta mai uşor personalul la perioadele de vârf şi de scădere a activităţii. „Ar trebui să fie găsite şi reinstaurate nişte măsuri potrivite pentru a da companiilor din HoReCa posibilitatea să fie mai flexibile referitor la contractele de muncă, mai ales ţinând cont de sezonalitate”, a spus ministrul. „Prin dialog cu industria, prin dialogul cu dumneavoastră, voi încerca să fiu un avocat al acestor două măsuri şi, fără populisme, în funcţie de posibilităţile bugetare, să dăm aceste două bule de oxigen pe care eu le consider necesare, dacă vrem într-adevăr ca anul viitor să fie un an al relansării şi în turism şi în HoReCa”, a adăugat Irineu Darău. Ministrul a precizat că programul voucherelor de vacanţă trebuie, la rândul său, să continue, iar autorităţile să ofere predictibilitate pentru o perioadă de cel puţin doi-trei ani.
„Statul trebuie să nu încurce” activitatea antreprenorilor Irineu Darău a vorbit şi despre dificultăţile cu care se confruntă antreprenorii din turism în contextul crizelor economice suprapuse. El a susţinut că statul ar trebui să evite măsurile care îngreunează activitatea companiilor şi să se concentreze pe câteva politici menite să sprijine relansarea sectorului. Ministrul a remarcat, în acelaşi timp, progresele înregistrate în domeniul digitalizării. „Mă bucur să văd că avem antreprenori în turism care folosesc deja digitalizarea şi inteligenţa artificială şi care încearcă să devină mai competitivi. Şi reamintesc şi eu câteva cifre care au ieşit din cercetare: 85% dintre operatorii din turism folosesc astăzi instrumente digitale, peste 80% au propriul site, iar 53% utilizează deja inteligenţa artificială pentru promovarea, pentru comunicarea cu turiştii şi pentru eficientizarea proceselor interne”, a declarat ministrul. Peste 90% dintre operatori reclamă instabilitatea fiscală şi legislativă Potrivit ministrului, autorităţile au adaptat anumite reglementări mai vechi pentru a ţine pasul cu digitalizarea şi pentru ca utilizarea tehnologiei să fie reflectată în legislaţie. Darău a atras însă atenţia că, în pofida investiţiilor în tehnologie, operatorii din turism se confruntă cu scăderea numărului de turişti, presiuni asupra costurilor şi veniturilor şi lipsă de predictibilitate. „Poate cel mai important este că 87,6% dintre cei care au investit în tehnologie chiar spun că investiţia a fost eficientă sau foarte eficientă. În acelaşi timp, vedem scăderi ale numărului de turişti, presiunea foarte mare pe costuri şi pe venituri şi o problemă reală de predictibilitate. Iar peste 90% dintre operatorii gestionaţi spun că instabilitatea fiscală şi legislativă este o problemă. Nu cred că trebuie să ne ferim de aceste lucruri, ci dimpotrivă. Dacă vrem politici publice bune, trebuie să pornim de la realitate”, a declarat Irineu Darău. Mai multe locuri de cazare nu înseamnă automat mai mulţi turişti Ministrul a remarcat că România şi-a majorat semnificativ capacitatea de cazare în ultimii ani, însă creşterea numărului de camere nu înseamnă automat şi un turism mai performant. Judeţe precum Maramureş, Alba, Cluj, Gorj sau Ilfov au înregistrat creşteri de peste 20%, 30% sau chiar 60% ale capacităţii de cazare. „Cred că putem cataloga aceste cifre drept o dovadă de rezilienţă. Însă, după cum bine ştim cu toţii, numărul de camere nu echivalează şi cu numărul de turişti care le ocupă, mai ales într-o perioadă cu crize economice suprapuse. Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult şi să cheltuiască mai mult aici. Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice şi servicii mai bune şi să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă”, a afirmat ministrul. Darău critică proliferarea organizaţiilor de management al destinaţiilor Irineu Darău a atras atenţia şi asupra numărului mare de organizaţii de management al destinaţiei (OMD) aflate în curs de înfiinţare. Potrivit ministrului, aproape jumătate dintre comunele din România au în curs de autorizare astfel de organizaţii. El consideră că activitatea ar trebui gestionată mai eficient prin organizaţii de management al destinaţiei la nivel naţional şi regional. Ministrul a remarcat, de asemenea, existenţa unei discrepanţe între cererea şi oferta din piaţa turistică. „E important să subliniem această discrepanţă uneori între cerere şi ofertă, pentru că e foarte bine că se investeşte în turism şi că apare ofertă, practic, suplimentară, dar, bineînţeles, că pentru unii antreprenori aceasta înseamnă o concurenţă acerbă şi în unele zone ne putem întreba dacă nu cumva oferta a ajuns prea voluminoasă şi de aici nişte probleme legate de cerere”, a precizat Irineu Darău. IMM România a lansat luni cea de-a şasea ediţie a studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”, realizat în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Groupama Asigurări.
sursa digi24
