În anul 2022, Uniunea Europeană va urma să se confrunte cu unele dintre cele mai dificile provocări, dacă va intenționa vreodată să devină puterea geopolitică pe care liderii statelor membre ale blocului comunitar și-o doresc atât de mult. Pandemia de COVID-19 a lăsat în urmă eforturile de a crea o Europă globală mai categorică, într-un moment în care politica globală din ultimii doi ani a creat o serie de probleme a căror soluție trebuia urgent găsită.
UE trebuie să se implice în gestionarea conflictelor internaționale
Comisia Europeană a făcut propuneri îndrăznețe care ar putea, teoretic, să rezolve într-o oarecare măsură aceste probleme. În ceea ce privește agresiunea rusă și alte probleme militare, UE a propus unități militare de desfășurare rapidă adaptate la misiuni specifice, reducând astfel dependența de NATO și de SUA pentru protejarea continentului.
Franța preia președinția rotativă a UE și lansează „Busola strategică”
În Germania, principala forță a UE, s-a instalat de curând un guvern de coaliție între social-democrații de centru-stânga, partidul verzilor și liberal-democrații. Și, deși acordul lor pare, pe hârtie, a fi un fel de continuare a politicii externe a Angelei Merkel, Verzii, al căror lider, Annalena Baerbock, a fost numită ministru de externe, au adoptat anterior o poziție mai dură față de Rusia și China decât partenerii lor de coaliție.
Între timp, în Franța, Emmanuel Macron speră să obțină un al doilea mandat la alegerile prezidențiale din luna aprilie. Julian King subliniază că, chiar dacă Emmanuel Macron se impune în cursa pentru Palatul Elysee și câștigă un al doilea mandat, „el trebuie apoi să lupte și să câștige alegerile legislative dacă vrea să guverneze țara în mod eficient”.
