Săptămâna aceasta elevii din clasa a VIII a din Olt susțin simularea la Evaluarea Națională. În sălile de examen au fost 3170 de elevi.
Subiectele au fost gândite la nivelul ISJ Olt de către o comisie formată din mai mulți profesori.
Subiectele și baremele le găsiți mai jos:
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Toți trei priviră în jos spre terenul rotund acoperit cu iarbă din mijlocul amfiteatrului, unde mai mulți
copii erau ocupați cu un joc nou cu mingea, joc născocit de ei abia în acea după-amiază.
Printre ei se aflau și unii din vechii prieteni ai lui Momo: băiatul cu ochelari numit Paolo, fetița Maria
cu frățiorul cel mic Dedé, băiatul gras cu vocea subțire al cărui nume era Massimo, precum și celălalt
băiat arătând întotdeauna oarecum neîngrijit cu numele de Franco.
În afară de ei mai erau și alți copii veniți pe acolo abia de puține zile, precum și un băiețel mai mic
venit pentru prima dată în după-amiaza aceea. Se părea că era într-adevăr precum spusese Gigi: din zi
în zi veneau tot mai mulți.
De fapt lui Momo i-ar fi plăcut să se bucure, dar cei mai mulți dintre noii veniți nu știau să se joace.
Ședeau îmbufnați și plictisiți, privindu-i pe Momo și pe prietenii ei cum se joacă. Uneori tulburau
intenționat jocul stricând totul. Nu de puține ori se nășteau acum certuri și conflicte. Desigur că situația
nu rămânea astfel căci prezența lui Momo își făcea efectul chiar și la acești copii și curând începeau să
aibă ei înșiși cele mai bune idei și să participe entuziasmați la joacă. Soseau însă aproape zilnic copii
noi, veneau chiar de departe, din alte cartiere. Astfel totul pornea din nou de la capăt șị, după cum se
știe, adesea e de ajuns un singur element potrivnic pentru a distruge totul pentru cei din jur.
Mai era însă ceva ce Momo nu prea înțelegea. Începuse abia în timpul din urmă. Se întâmpla
acum tot mai des ca unii copii să aducă tot felul de jucării cu care nu se puteau juca într-adevăr, de pildă
un tanc teleghidat ce putea fi lăsat să umble singur – dar altfel nu era bun de nimic. Sau o rachetă spațială
care, legată de un băț, vâjâia învârtindu-se în jurul lui – dar în afară de aceasta nu aveai ce face cu ea.
Sau un robot mititel care știa să umble clătinându-se, avea ochii scânteietori și întorcea capul – dar care
nu era bun de folosit la nimic altceva.
Bineînțeles că erau jucării foarte scumpe, cum prietenii lui Momo nu avuseserã niciodată – nici
chiar Momo. Înainte de toate, jucăriile erau atât de desăvârșite, până în cele mai mici amănunte, încât
nu mai era nevoie să contribui deloc cu propria imaginație. Așadar copiii ședeau de multe ori ore întregi
privind fascinați și totuși plictisiți la un asemenea obiect zbârnâind acolo, sau clătinându-se, sau vâjâind
în cerc – însă nu le trecea nimic în plus prin minte. De aceea se întorceau din nou la vechile lor jocuri
pentru care le ajungeau câteva cutii goale, o față de masă ruptă, un mușuroi de cârtiță sau un pumn de
pietricele. Pe lângă ele erau în stare să-și imagineze orișice.
Michael Ende, Momo
3
Textul 2
Timp de mii de ani, joaca a fost o tradiție a copilăriei. Nereglementată și
nestructurată, ea a fost transmisă din generație în generație. Psihologul și cercetătorul
Jo Frost, în cartea sa, Histories of Children’s Play and the Play Environment/Istorii ale
jocului copiilor și jocul mediului, avertizează că, în fața prea multor activități structurate,
a timpului excesiv petrecut pe ecran/monitor și a presiunii academice crescute, această
tradiție milenară dispare. „Acum, pentru prima dată în istorie”, scrie el, „copiii din multe
țări nu folosesc locurile de joacă și uită cum să participe la o joacă liberă, spontană. Acest lucru are implicații
serioase pentru dezvoltarea personală și educația viitoare.”
Beneficiile jocului
„Joaca este ceva care se face de dragul ei”, spune psihiatrul Stuart Brown, autorul cărții Play. El scrie:
„Participarea este voluntară, este plăcută și dă un sentiment de angajament, luându-i pe copii departe de timp.
Activitatea este mai importantă decât rezultatul”. Cu această definiție în minte, este ușor să recunoaștem
beneficiile potențiale ale jocului:
- dezvoltă relațiile cu sine și cu alți copii;
- ameliorează stresul și îi face pe copii mai fericiți;
- dezvoltă sentimente de empatie, creativitate și cooperare;
- sprijină creșterea forței și solidității copiilor ca indivizi.
Atunci când copiii sunt privați de oportunități de a se juca, dezvoltarea lor poate fi afectată în mod
semnificativ. Rolul jocului în dezvoltarea copilului este atât de important încât Organizația Națiunilor Unite l-a
declarat drept un drept fundamental al fiecărui copil, afirmând acest lucru în articolul 31 din Convenția privind
drepturile copilului. Joaca nu este doar o distracție frivolă. Nu este ceva ce trebuie făcut după ce „munca
adevărată” a fost făcută. Joaca este adevărata muncă a copilăriei. Ea le oferă copiilor toate șansele de a
deveni adulți împliniți și fericiți. […]
În plus, este un eliberator natural de stres care le permite copiilor să își gestioneze anxietățile și temerile.
Jocul oferă copiilor ocazia de a realiza idei noi și de a realiza interacțiunea experiențelor lor anterioare prin
explorare activă. Copiii iau propriile decizii în timpul jocului; ei fac conexiuni între alegerile lor și consecințele
naturale ale acestor alegeri.
Situațiile de joacă promovează autocontrolul, care este esențial pentru succesul în viața de mai târziu.
Copiii se joacă pentru că au o dorință profundă de a înțelege lumea. Jocul le permite să își regleze
sentimentele, să amâne satisfacția și să negocieze cu ceilalți – toate aspecte importante ale dezvoltării
autocontrolului.
Spontaneitatea jocului promovează asumarea de riscuri pe măsură ce copiii interacționează cu materialele
și mediul înconjurător. Senzația de necunoscut îi ajută pe copii să își dezvolte flexibilitatea mentală și funcția
executivă. Acest lucru este susținut de cercetările UNICEF.
https://artastic.ro/beneficiile-jocului-copii/
A.
- Completează spațiile libere cu informațiile din textul 1. 2 puncte
Momo nu înțelege de ce unii aduc tot felul de cu
care nu se puteau juca într-adevăr. - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Unii din vechii prieteni ai lui Momo sunt:
a. Paolo, Maria, Massimo, Franco.
b. Paolo, Maria, Dedé, Massimo, Franco.
c. Paolo, Gigi, Maria.
d. d.Gigi, Dedé, Franco.
4
3.Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Jocul a fost declarat un drept fundamental al oricărui copil de către:
a. UNICEF.
b. ONU.
c. NATO.
d. UNESCO.
4.Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Unii copii aduc jucării cu care nu se pot juca:
a. un tanc teleghidat, o rachetă spațială, un roboțel.
b. o minge.
c. cutii goale, o față de masă ruptă.
d. un pumn de pietricele.
5.Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Copiii nu au inventat un joc nou cu mingea în acea după-amiază.
Copiii noi, veniți din alte cartiere, nu știu să se joace.
Jucăriile scumpe îi fascinează pe copii și nu se mai întorc la vechile lor jocuri.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Jocul este un eliberator natural de stres care nu le permite copiilor să își
gestioneze anxietățile și temerile.
Joaca le oferă copiilor toate șansele de a deveni adulți împliniți și fericiți.
Participarea la joc este involuntară. - Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ identificată în fragmentul de mai jos,
ilustrând-o cu o secvență relevantă: „Toți trei priviră în jos spre terenul rotund acoperit cu iarbă din
mijlocul amfiteatrului, unde mai mulți copii erau ocupați cu un joc nou cu mingea, joc născocit de ei abia
în acea după-amiază.” 6 puncte
5 - Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte - Ce simte Momo văzând că vin tot mai mulți copii la ea? Justifică-ți, în 50 – 100 de cuvinte, răspunsul la
întrebarea dată, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. 6 puncte
6 - Asociază fragmentul din opera literară „Momo” de Michael Ende cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte
B. - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
a. iarbă; abia.
b. uneori; aceea.
c. băiețel; aceea.
d. spațială; neîngrijit. - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvența „Sau o rachetă spațială (1) care, legată (2) de un băț, vâjâia
învârtindu-se în jurul lui” s-au format prin:
a. derivare (1), derivare (2).
b. derivare (1), conversiune (2).
c. conversiune (1), derivare (2).
d. conversiune (1), conversiune (2).
7 - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în enunțul „Nu de puține ori se nășteau acum certuri și conflicte.” sunt utilizate, în
ordine, cu:
a. sens figurat, sens figurat.
b. sens propriu, sens figurat.
c. sens figurat, sens propriu.
d. sens propriu, sens propriu. - Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care cuprinde formele corecte de plural pentru sensul din text al următoarelor cuvinte subliniate: „adesea
e de ajuns un singur element potrivnic pentru a distruge totul pentru cei din jur” și„le ajungeau câteva
cutii goale, o față de masă ruptă, un mușuroi de cârtiță sau un pumn de pietricele” este:
a. elemente, niște mușuroiuri.
b. elemenți, niște mușuroiuri.
c. elemente, niște mușuroaie.
d. elemenți, niște mușuroaie. - Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la timpuri diferite, pe care le vei preciza: „Începuse abia în
timpul din urmă. Se întâmpla acum tot mai des ca unii copii să aducă tot felul de jucării cu care nu se
puteau juca într-adevăr.” 6 puncte
Verbul Precizarea timpului - Alcătuiește o propoziție interogativă, în care substantivul „rachetă” să fie complement indirect (1) și o
propoziție negativă, în care adverbul „departe” să fie atribut (2). 6 puncte
(1)
(2) - Completează propoziția „Nu de puține ori se nășteau acum certuri și conflicte.” astfel încât să obții o
frază formată din două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă. 6 puncte
8
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Crezi că jocul dezvoltă imaginația?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții, prin două argumente,
răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 1 și experiența personală sau de lectură.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12 puncte;
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului –
1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării
ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. - BAREM
SIMULARE EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A IANUARIE 2025 Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (70 de puncte) A. 1. Câte 1 punct pentru completarea cu informațiile solicitate din textul 1 (copii, jucării) 2 x 1 punct = 2 puncte 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte 5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț– 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte Textul 1 Enunțul Adevărat Fals x x x Textul 2 Enunțul Adevărat Fals x x x 6. Precizarea unei trăsături a tiparului narativ, ilustrată cu o secvenţă din text (de exemplu: prezentarea unor acțiuni în succesiune, principiul cauză-efect al acțiunii, accentul pus pe acțiune, acțiune pusă în mișcare de un conflict, prezența naratorului obiectiv care relatează evenimentele la persoana a III-a etc.) 6 puncte – precizarea oricărei trăsături – 2 puncte – ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din text – 2 punct – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct 7. Prezentarea unei diferențe de limbaj între cele două texte (de exemplu: în primul text – limbaj literar, limbaj expresiv, registrul familiar ş.a.; în al doilea text – limbaj specializat, informativ; utilizarea termenilor științifici, a unor neologisme; termenii folosiți cu sensul propriu, de bază etc.) 6 puncte – precizarea oricărei diferențe de limbaj – 2 puncte – câte 1 punct pentru prezentarea unei trăsături a limbajului utilizat în fiecare text prin valorificarea unei secvențe relevante (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct 8. Justificarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte – menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct – justificarea răspunsului menționat, prin referire la una dintre emoțiile prezente în text (justificare adecvată – 1 punct; încercare de justificare – 0 puncte) – 1 punct – valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct 9. Asocierea fragmentului din „Momo” de Michael Ende cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: rolul jocului, valoarea imaginației, pasiunea pentru joc etc.) 6 puncte – numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct – precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală) asociat textului dat, pe baza valorii identificate – 1 punct – prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată – 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa de prezentare – 0 puncte) – 2 puncte – respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct – încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor. B. 1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte 2 puncte 2 puncte 2 puncte 5. Selectarea verbelor și precizarea timpului (începuse - timpul mai-mult-ca-perfect, se întâmpla - timpul imperfect, să aducă - timpul prezent). 6 puncte - câte 1 punct pentru selectarea verbelor la timpuri diferite – 3x1 punct - câte 1 punct pentru precizarea timpului verbului selectat –3x1 punct 6. Alcătuirea unei propoziții interogative, în care substantivul „rachetă” să fie complement indirect (de exemplu: Specialiștii i-au verificat rachetei toate motoarele? etc.) și a unei propoziții negative, în care adverbul „departe” să fie atribut (de exemplu: Oamenii de departe nu au ajuns la timp. etc.) 6 puncte – câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de propoziție cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 1 punct pentru respectarea funcției sintactice în cazul indicat – 2 x 1 punct = 2 puncte – câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare propoziție (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte 7. Completarea propoziției date astfel încât să se obținăo frază formată din două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă ( de exemplu „Nu de puține ori se nășteau acum certuri și conflicte, dar totul era doar o joacă.”) 6 puncte - completarea cu o singură propoziție – 2 puncte - respectarea tipului de raport cerut – 2 puncte - corectitudinea logică a frazei – 1 punct 2 - Respectarea normelor de punctuație și a ortografiei ( 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte ) – 1 punct 8. Rescrierea corectă a mesajului: „Momo nu este deloc ca alte fetițe. Atemporală și fără legături profunde cu spațiul înconjurător, darul său este cel de a ști și de a dori să asculte. Locuitorii orașului la marginea căruia s-a stabilit au căpătat deja obiceiul de a se trimite reciproc la Momo; ascultându-i cu adevărat, fetița îi ajută să găsească soluțiile optime la problemele de zi cu zi. Echilibrul orașului este însă tulburat de sosirea Oamenilor Cenușii.” 0 greșeli –6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte; 5 greșeli – 1 punct; 6 sau mai multe greșeli – 0 puncte 6 puncte Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a mesajului dat, întrucât în rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli. SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) Conținutul compunerii – 12 puncte − formularea opiniei 2 puncte − câte 3 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată 2 x 3 puncte = 6 puncte • câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte • câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2 puncte • câte 1 punct pentru valorificarea textului indicat și a unei experiențe personale/de lectură – 2 x 1 punct = 2 puncte − enunțarea unei concluzii adecvate 2 puncte − utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; lipsa conectorilor – 0 puncte 2 puncte Redactarea compunerii – 8 puncte – marcarea corectă a paragrafelor 1 punct – coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct – ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct – lizibilitatea 1 punct Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus
