Companiile din industria tutunului au virat circa patru miliarde de euro către bugetul de stat, raportat la cele şase miliarde pe care le aşteptăm anul viitor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize, a declarat la o conferinţă de specialitate, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI.
„Totul creşte: deficitul, datoria externă, inflaţia, costurile materiilor prime, ale energiei, costurile de producţie şi de finanţare. Din tot acest pozitivism, nu poate rezulta decât recesiune. Se spune că, în viaţă, avem două certitudini: moartea şi taxele. Iar industria tutunului e o mare plătitoare de taxe. Anul trecut companiile din sector au virat circa 4 miliarde de euro la buget, raportat la cele 6 miliarde pe care le aşteptăm la anul din PNRR, ca sa avem un termen de comparaţie. Suma echivalează cu circa 1,7% din PIB. Veniturile din accizele la tutun reprezintă 45,5% din veniturile bugetare provenite din accize. De la un an la altul, am plătit mai mult, în 2021 cu 13% mai mult ca în 2020. Noi nu cerem nimic de la stat, doar predictibilitate fiscală şi stabilitate legislativă. Iar predictibilitatea e o necesitate înţeleasă şi de actualul Guvern”, a susţinut Lazăr, potrivit Agerpres.
În viziunea reprezentantei JTI, statul are nevoie de prognoze realiste, însă odată ce intervine factorul politic, „dintr-o dată nimic nu mai e valabil”.
„Este nevoie să vezi în viitor, să previzionezi veniturile. Şi statul are nevoie de prognoze realiste. Dar adesea intervine factorul politic şi, dintr-o dată, nimic nu mai e valabil, pentru că apare o ordonanţă de urgenţă care dă totul peste cap. În 2009-2010 acciza la ţigarete a crescut cu 50% în mai puţin de un an, ceea ce a dus contrabanda la peste 36% şi pierderile la buget la un miliard de euro. În 2012, un artificiu fiscal, prin care Ministerul Finanţelor de atunci a schimbat artificial cursul de schimb la care se calcula acciza, a dus din nou la scăderi ale veniturilor bugetare. În 2016, când s-a întârziat voit transpunerea Directivei tutunului din cauza unor „specialişti” ai Ministerului Sănătăţii care luptau cu industria, nu cu fumatul, am fost obligaţi să punem pe piaţă produse care, ulterior, au trebuit retrase. Dacă nu le-am fi pus pe piaţă, toţi consumatorii s-ar fi orientat către contrabandă. Situaţia a fost resimţită de buget, dat fiind că, pentru produsele retrase de pe piaţă ca efect al legii întârziate, statul a trebuit să returneze accizele plătite în avans”, a afirmat Gilda Lazăr.
