Mierea contrafăcută va putea fi identificată mai ușor odată cu introducerea noilor reguli europene de etichetare, care îi obligă pe producători să ofere informații mai clare despre conținutul fiecărui borcan.
Noile etichete pentru miere vin cu schimbări importante pentru cumpărători. Consumatorii vor putea afla exact proveniența mierii și vor avea mai multe instrumente pentru a evita produsele înșelătoare sau amestecurile de calitate îndoielnică.
UE vine cu noi reguli pentru producătorii de miere
Măsura vine în contextul în care date recente arată că aproape jumătate din mierea importată din afara Uniunii Europene este suspectată de falsificare. În același timp, apicultorii români se confruntă cu probleme tot mai mari legate de producție.
Într-o stupină din județul Argeș, un apicultor spune că producția de miere scade constant din cauza secetei și a temperaturilor scăzute, care au afectat grav perioadele de cules. Acesta susține că mierea provenită din pomi fructiferi aproape a dispărut în ultimii ani și că nu a mai extras un astfel de sortiment de aproximativ cinci ani.
După perioada culesului de salcâm din Argeș, apicultorul își mută stupii în zona Snagovului pentru producția de miere de oțetar, pe care o consideră unul dintre cele mai parfumate sortimente românești.
Problemele din sector nu se limitează însă la condițiile meteo. Deși România rămâne unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, apicultorii spun că activitatea devine din ce în ce mai greu de susținut din cauza costurilor ridicate și a concurenței venite din afara Uniunii Europene. Reprezentanții Asociației Crescătorilor de Albine din România atrag atenția că în țări precum Ucraina sau China costurile de producție sunt mult mai mici, iar acest lucru se reflectă direct în prețurile produselor de import.
În timp ce producția locală scade, rafturile magazinelor sunt ocupate tot mai mult de miere adusă din import, uneori vândută la prețuri de două ori mai mici decât produsele românești. Un kilogram de miere polifloră produsă local ajunge la aproximativ 35 de lei, iar sortimentele de salcâm sau rapiță pot costa în jur de 45 de lei kilogramul. În schimb, mierea de import este comercializată în magazine la prețuri cuprinse între 15 și 20 de lei kilogramul.
Apicultorii susțin că multe dintre aceste produse sunt diluate sau falsificate. Un studiu realizat de Oficiul European de Luptă Antifraudă arată că aproximativ 46% din mierea importată în Uniunea Europeană este suspectată de falsificare. Potrivit apicultorilor, unul dintre cele mai mari semne de întrebare planează asupra mierii provenite din China, care ajunge pe piață la prețuri sub costurile de producție din România.
”Condițiile economice din UE sunt mult mai costisitoare decât în Ucraina sau China, unde costul de producție și prețul sunt foarte mici”, a explicat președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Specialiștii spun că mulți consumatori nu reușesc să facă diferența între mierea autentică și cea contrafăcută
Specialiștii spun că mulți consumatori nu reușesc să facă diferența între mierea autentică și cea contrafăcută. Un indiciu important este cristalizarea produsului în borcan, proces considerat un semn că mierea nu a fost procesată termic și își păstrează proprietățile naturale.
Noile reguli europene privind etichetarea mierii urmăresc să elimine astfel de practici și să ofere mai multă transparență consumatorilor. Până acum, multe produse aveau pe etichetă doar mențiunea „amestec de miere UE și non-UE”, fără informații clare despre țările de proveniență.
Conform noii legislații, producătorii vor fi obligați să precizeze pe etichetă țara de origine și procentul fiecărui tip de miere inclus în amestec. Regulile trebuie adoptate până la finalul lunii iunie și au ca scop combaterea produselor falsificate, protejarea consumatorilor și susținerea apicultorilor europeni.
În prezent, România ocupă locul al doilea în Europa la producția de miere. Cu toate acestea, peste 70% din producția locală este exportată, iar aproape 30% din consumul intern este acoperit prin importuri, ceea ce înseamnă aproximativ 6.000 de tone anual.
Sursă: capital.ro
