Rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie, iar economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Față de aceeași perioadă a anului trecut, produsul intern brut (PIB) s-a redus cu 1,5%. Economistul Ovidiu Folcuț, profesor universitar, a explicat pentru Digi24.ro că inflația ridicată este alimentată în special de scumpirea energiei și a carburanților, iar salariile și pensiile nu reușesc să țină pasul cu majorările de prețuri. Potrivit INS, rata inflației de la începutul anului, adică aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 3,1%, în timp ce indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,84% în aprilie față de martie. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparații la nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a fost de 9,5%. „Prima este inflația anuală la final de aprilie 2026 și este comparată cu aprilie 2025, deci e pe un an de zile și e în jur de 10,7%. Dacă e calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, ca să putem face comparații cu restul Uniunii Europene, ea e un pic mai mică, 9,5%, dar tot în jur de 10%. Cealaltă este inflația calculată de la începutul anului și până în prezent”, a explicat Ovidiu Folcuț. Cele mai mari scumpiri nu au fost înregistrate la alimente, ci la mărfuri nealimentare și servicii. Energia electrică s-a scumpit cu 54,18%, motorina cu 32,68%, iar benzina cu 22,42%. La servicii, cele mai mari creșteri au fost la chirii, de 43,78%, urmate de serviciile de igienă și cosmetică, de 15,07%, și de apă, canal și salubritate, de 15,05%. În cazul alimentelor, cele mai mari creșteri au fost la cafea, de 21,76%, și la ouă, de 4,78%. „Criza generată de conflictul din Iran, care a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, în special la combustibil și la energie, a pus o presiune suplimentară pe inflație. Creșterile semnificative de prețuri de la tot ce ține de combustibil sau energie electrică n-au făcut decât să ducă inflația mai sus decât ne așteptam inițial”, a spus economistul.
„Este o chestiune regională” Prețurile la energie și carburanți lovesc direct în bugetele familiilor Ovidiu Folcuț a transmis pentru Digi24.ro că scumpirea energiei și a carburanților afectează direct bugetele familiilor, dar are și efecte indirecte, pentru că transportul intră în costul aproape tuturor produselor. „Prețurile la combustibil se reflectă în toate celelalte creșteri. În momentul în care crește prețul combustibililor, cresc prețurile la toate celelalte produse, pentru că absolut toate trebuie transportate. Cheltuielile de la energie și combustibil ne afectează pe toți într-o măsură semnificativă”, a explicat acesta. Întrebat dacă salariile și pensiile țin pasul cu scumpirile, economistul spune că răspunsul este clar negativ. „Evident că nu țin, nici salariile și nici pensiile. Ori de câte ori inflația crește alarmant, puterea noastră de cumpărare scade. Există o scădere a puterii de cumpărare și implicit o reducere a nivelului de trai. În realitate, degeaba ai mai mulți bani în buzunar, pentru că poți cumpăra mai puține lucruri cu ei comparativ cu anul sau anii anteriori”, a spus acesta. Profesorul avertizează că unele sectoare ar putea fi afectate mai puternic de scăderea consumului, inclusiv HoReCa, unde oamenii ar putea renunța la vacanțe sau și-ar putea reduce bugetele pentru servicii. „E clar că în momentul în care puterea de cumpărare a oamenilor scade, unii nu vor mai lua în calcul un concediu sau nu îl vor mai lua în calcul la fel de lung ori cu aceleași cheltuieli. Avem o scădere a consumului, iar oamenii devin mai prudenți. Este o reacție normală într-o economie cu o evoluție incertă. S-ar putea ca pe anumite sectoare să avem și o problemă legată de concedieri sau pierderi de locuri de muncă. Mă gândesc, de exemplu, la zona HoReCa. În momentul în care oamenii reduc cheltuielile pentru vacanțe, restaurante sau servicii, aceste efecte se vor resimți inevitabil și în economie”, a adăugat acesta. Citește și: Rata anuală a inflaţiei în aprilie a fost 10,7% (INS) „Suntem într-o recesiune tehnică”
Datele INS arată că produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, economia s-a redus cu 1,5% pe seria ajustată sezonier și cu 1,7% pe seria brută. Ovidiu Folcuț spune că România se află deja într-o recesiune tehnică, însă o criză economică mai profundă poate fi evitată dacă actuala criză politică este închisă rapid și dacă fondurile europene sunt atrase la timp. „Suntem într-o recesiune tehnică, cum vorbim noi cu limba de lemn a economiei. E posibil să ajungem într-o recesiune, dar, pe un scenariu optimist, dacă ne facem treaba bine și închidem criza politică repede și începem să sprijinim semnificativ o reluare a creșterii economice, avem șanse să evităm o intrare într-o criză economică”, a explicat acesta. Economistul spune că atragerea banilor din PNRR și din alte programe europene trebuie să devină prioritate, indiferent de formula politică a viitorului guvern: „Depinde de cât de bine vom ști să atragem banii pe care îi avem la dispoziție, adică să închidem PNRR-ul cât mai aproape de suma maximă pe care o putem obține. Nu mai e mult până la final de august. Aici n-ar trebui să existe miză politică. Banii aceia rămân în țara asta și se cheltuie în folosul acestei țări”. Acesta a avertizat și asupra riscului de stagflație, adică o combinație între inflație ridicată și economie slabă: „Noi n-am demonstrat că am reluat o creștere semnificativă ca să putem spune că am inversat curba și lucrurile merg spre bine. Avem și riscul că depindem semnificativ de alte piețe, în primul rând de Germania, iar dacă și acolo lucrurile sunt într-o perioadă incertă, nici România nu prea are cum să crească semnificativ”. Citește și: România a avut scădere economică de 0,2% în trimestrul I Criza politică și riscul unei retrogradări Folcuț spune că una dintre cele mai importante măsuri care depind de România este rezolvarea rapidă a crizei politice, într-un mod credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating.
„Ce putem noi face este să rezolvăm criza politică pe care ne-am generat-o singuri, cât mai repede și de o manieră cât mai credibilă. Dacă semnalul pe care îl vom da este că a existat o criză politică, dar ea a fost soluționată, iar cine vine în continuare să guverneze asigură stabilitatea politică și economică și își menține obligațiile asumate anterior de România, cred că ne va ajuta”, a spus acesta. În caz contrar, riscurile cresc semnificativ, mai ales în contextul evaluărilor agențiilor de rating din vară: „Dacă nu reușim să rezolvăm criza internă, fie se lungește foarte mult, fie ajungem la o variantă extremă din punct de vedere politic sau chiar la alegeri anticipate, riscurile sunt foarte mari. În iulie-august vin analizele agențiilor de rating și riscăm o retrogradare pe zona de risc de țară. Acolo ar fi niște costuri extraordinare, pentru că fără îndoială ne vom împrumuta mult mai scump”. Economistul spune că datele INS nu pot fi puse exclusiv pe seama actualei crize politice, pentru că reflectă evoluții anterioare.
„Și dacă rămânea guvernul și nu cădea, tot cifrele acestea erau. Nu s-a întâmplat ceva fundamental în ultima săptămână ca să spunem că de acolo s-a schimbat ceva. Politicienii folosesc cifrele în interesul argumentelor lor, dar faptul că România trebuie să ducă inflația la un nivel rezonabil și să nu crească deficitul și datoria publică la niveluri greu de gestionat ține de noi ca țară”, a spus acesta. Consultantul economic Adrian Negrescu spune, la rândul său, că economia României traversează o perioadă de recesiune provocată de austeritate, majorări de taxe și scăderea consumului, dar nu o criză economică majoră. „Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună este că nu suntem în criză economică. Suntem într-o recesiune care se traduce prin scăderi de activitate și încetinire a consumului, dar nicidecum prin elementele constitutive ale unei crize majore”, a declarat Adrian Negrescu pentru AGERPRES. Potrivit acestuia, primele semne ale revenirii economice ar putea apărea în a doua parte a anului, însă cele mai vulnerabile rămân microîntreprinderile și companiile mici, afectate de scăderea vânzărilor, blocajul financiar și accesul dificil la credite.
